Viata

Ţopârlănii

M-a osândit unu’ azi, mi-a zis că numai mintea mea aia frustrată nu pricepe cum vine treaba cu o chestie pe care o zisese, ş’anume că fusese în centrul vechi să servească masa, când eu l-am întrebat în glumă dacă e chelner, ăştia, cu mintea mărginită, mult mai răspândiţi acum ca altădată, înainte de a osândi, ar trebui să priceapă, în haosul erorii lor, cum stă treaba cu expresia asta dezgustătoare, doar că ei nu o ştiu şi una peste alta, cre’că le este şi indiferent, eu una, nu’s blândă când e de încurajat mediocrităţile, aşa cum făcuse o amică de-a lui, o poporană, încercând să mă ia cu congruenţa sferelor cuvântului original şi a celui împricinat, zicându-mă că ăla, icsulescul, ştie ceva engleză şi probabil ceva mai multă dacă a împrumutat la persoana întâia expresia a  servi şi că nu  trebuie să fie neapărat chelner, dar cu siguranţă eşti un pic mai elevat, cam aşa îi sunau vorbele cu care mi-a dat în moalele capului, eu ştiu că e greu de înţeles ceva simplu, dar e neapărat trebuincios să pricepem că expresia asta, după cum zicea Pruteanu, fie’i ţărâna uşoară, nu e altceva decât o mitocănie cu dantelă, un smoking cu şapcă sau o rochie de seară cu adidaşi, am încheiat citatul, ăstora de’o tot scot din gură li se pare mult mai elegantă decât banalul şi vrednicul am mâncat, precizare necesară, aşa cum multora, jonglerii şi simulacru, li se pare că dacă trăncănesc lemnos în cuvinte cărora, somptuşi şi obositori în totalitate, le pun peruci de paradă, şi nici că pot fi astfel mai greoi şi mai ridicoli, se răsfrâng asupra altora mai elevat, alţii, doar minusprezenţe pentru ei, cântărindu-şi efectele anticipat, limbajul e ţesere şi fiecare cu iţele lui, dar trebuie să ai mai întâi de toate un simţ al urzelii ca să fii, de’o ingeniozitate verbală, natural sublim, un cuvânt e o lume, una simplă şi adevărată, ignoranţa e al naibilui de pretenţioasă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *